Fatete dentare
Fateta dentara Ilustratie

Fațete dentare

Faţetele dentare reprezintă un strat de material plasat pe suprafaţa dintelui cu scopul de a se îmbunătăţi estetica sau rezistenţa. Acestea pot fi confecţionate din compozit, ceramică dentară, zirconiu şi pot fi aplicate pe orice suprafaţă a dintelui. Prin unele similitudini cu onlay-ul (acoperire parţială),  faţetele dentare pot fi considerate ca fiind coroane fizionomice parţiale (1/4). Cele mai populare şi cele mai solicitate de pacienţi sunt fațetele ceramice aplicate pe suprafaţa vestibulară a dinţilor frontali cu scopul de a îmbunătăţi aspectul zâmbetului.

fatete dentare ilustrativ

Avantajele fațetelor dentare

  • Fațetele ceramice imită foarte bine dintele natural;
  • Fațetele ceramice sunt foarte bine tolerate de gingii;
  • Nu trebuie să îți restaurezi toți dinții;
  • Conservarea dinților naturali;
  • Poți corecta defecte fără aparat dentar;
  • Nu îți sensibilizează dinții;
  • Oferă o unitate dentară, dinții având toți aceeași culoare și formă.

Fatete din ceramica dentara

Dezavantajele fațetelor dentare

  • Fațetele din compozit se pigmentează în timp; dacă cele din ceramică își păstrează culoarea imaculată vreme de 10-15 de ani, cele no-prep tind să se coloreze odată cu trecerea timpului;
  • Pentru a pune fațete dentare este nevoie să șlefuiești din stratul de smalț al dinților, care nu se mai poate reface; este o procedură invazivă;
  • Fațetele nu se pot repara în caz de se sparg sau ciobesc;  șansele ca aceste lucruri să se întâmple sunt foarte mici, acestea având o rezistență dovedită;
  • Fațetele  dentare  presupun  o  investiție  financiară  mai  ridicată;

Indicațiile fațetelor ceramice

  • Modificări ușoare de poziție dentară (rotații, versiuni);
  • Modificări de formă dentară (dinți conici);
  • Modificări de volum dentar (dinți nanici);
  • Modificări de structură a smalțului (displazii);
  • Abrazii fiziologice sau patologice;
  • Închiderea unor spații interdentare de dimensiuni reduse (diasteme, treme);
  • Fracturi ale dinților frontali, în 1/3 incizala și medie;
  • Discromii unidentare (dinți devitali) sau generalizate;
  • Modificări de formă ușoare spre medii ale arcadelor dentare;